In aproximativ o saptamana de concediu/vacanta am reusit sa-mi implinesc un vis de ani si ani, ajungand intr-o oarecare parte a Moldovei si-ntr-o alta parte oarecare a Transilvaniei. Nu-s deloc
oarecare nici una, nici alta, doar ca ideea creata a fost aceea ca oricare loc, altul decat cele vizitate, dar din regiunile respective ar fi fost cu siguranta aidoma. A nu se intelege ca
ceva semana cu
altceva, sau
undeva era identic cu
altundeva. Nici vorba! Aveam doar sentimentul ca minunea ar fi fost peste tot aceeasi. Acea senzatie de bucurie sufleteasca, de minunatie dinaintea ochilor, de "si-acuma pot sa mor". Fiecare spatiu cu
arta lui Dumnezeiasca, fiecare tablou si fiecare concert al naturii irepetabil, unicat, dar mai cu seama premiat cu aur. Aurul Romaniei, aurul de ieri si de azi (cat o mai fi), nu ar ajunge poate sa premieze asemenea capodopere. Peisajelor de divinitate atent pictate, s-au adaugat minunile omenesti: multe din trecuturi pe care le stiam pana acum din carti, din lectiile de la scoala, din povestirile batranilor, altele, minunile oamenilor de printre noi (destule si acestea, pacat insa ca necunocute si nepretuite atat cat ar merita). S-ar cadea a se tipari o carte cu mii de pagini spre a descrie si a oferi imagini despre
numai ceea ce am putut vedea intr-o saptamana, dar ... voi, doritorilor de frumos, voi, iubitorilor de Romania vie, voi cei ce bantuiti, sau macar visati sa cutreierati drumuri si poteci, paduri si campuri nesfarsite, orase, sate sau cetati, VOI BUCURATI-VA DEOCAMDATA de darul pe care vi-l pot oferi cu dragoste si modestie: cateva imagini pe care am fost in stare sa le surprind, sigur nu cele mai frumoase, dar suficient cat sa va indemne la DRUM BUN!
Voi reveni cu amanunte, fotografii si descrieri, bucatica cu bucatica, atat cat am putut sa culeg, sa imortalizez, sa retin. Pe curand!